ambien daytime nap ambien generic ambien lorazepam interaction

is it safe to take percocet and xanax buy xanax no prescription xanax mild withdrawal

what does tramadol sell for on the street tramadol online overnight use of tramadol in dentistry

stora pupiller tramadol buy tramadol tramadol on military drug test

is 20mg of valium a lot valium no prescription needed stronger 10mg valium 2mg xanax

does injecting tramadol get you high tramadol 50mg tramadol en el perro

manisa soma barış eczanesi soma online intercontinental resort abu soma soma bay

calculo de depreciação pelo metodo da soma dos digitos carisoprodol soma soma studio vancouver review

Bridget, ce-am mai râs!

bridget-jonesMi-era dor să ies râzând de la un film. Ori de câte ori văd o comedie sper să fie măcar o scenă la care să râd până-mi dau lacrimile. Se întâmplăm rar, e adevărat, dar când se întâmplă vreau să știe lumea întreagă și-mi doresc ca toți cei care ajung la filmul cu pricina să se amuze cel puțin pe jumătate din cât m-am amuzat eu. Cel puțin!

Înainte să intru în detalii, peste care puteți oricum să săriți, vă recomand să vedeți Bridget Jones’s Baby. Este cel mai amuzant film pe care l-am văzut anul acesta (nu că ar fi fost prea multe amuzante) și rețeta perfectă pentru a-ți descreți fruntea, a alunga norii și a te relaxa. Am râs cu lacrimi, da, și m-a durut puțin și maxilarul.

Bridget Jones, care a cucerit lumea în urmă cu vreo 15 ani (când a trecut timpul?!), se întoarce pe marele ecran pentru a-și continua aventurile de burlăciță zăpăcită, amețită, neîndemânatică sau cum vreți voi să-i spuneți. Continue Reading »


Sunt 2 comentarii. Spune-ti si tu parerea! »


Atunci când îmi place un loc, revin. Îmi place să descopăr locuri noi, dar mai mult îmi place senzația de familiar. Spunea cineva, cred că într-un film, că dacă ajungi să cunoști meniul pe dinafară, continuă să-l deschizi pentru a nu fi privit de cei din jur ca fiind vreun ciudat care merge într-un singur loc. Mi s-a părut amuzantă replica și o folosesc atunci când prietenul stă cu meniul închis și-l citește în minte. Da, avem câteva astfel de locuri în care mergem “la sigur”. Dacă recomand un local, să fiți siguri că am fost acolo de cel puțin 3 – 4 ori. Din păcate, nu sunt multe feluri de mâncare pe care le pot recomanda (pe gustate) căci am obiceiul să comand unul sau două feluri care îmi plac mult de tot. Revin în restaurantul x pentru coaste, în localul y pentru burgeri, în localul z pentru ciorbă de pui a la grec…

louisiana_042

Zilele trecute am descoperit un local nou pe care, deși l-am vizitat o singură dată, trebuie să vi-l recomand. Cum l-am descoperit? Continue Reading »


Stiu ca ai ceva de spus. Comenteaza tu primul! »


O zi diferită

Fiecare dintre noi avem zile mai bune sau mai puțin bune, avem luni în care totul pare a fi întors pe dos și luni în care lucrurile bune apar unul după altul. Când anul pare a fi cu totul o gaură cenușie în care ne afundăm cu fiecare zi ce trece, ajungem să ne agățăm de orice întâmplare pozitivă – orice rază de lumină, fie ea și imaginară – sperând că aceea va fi începutul perioadei în care vom fi bombardați cu vești bune. Se spune că nu ni se dă mai mult decât putem duce, dar cât putem duce? Care este punctul critic pentru fiecare dintre noi?

masina-de-scris

Nu știu cum a fost pentru voi acest an (din câte am auzit în jurul meu, nu a fost unul grozav), dar vă pot spune că la mine a părut că s-au aliniat planetele pentru a-mi da șuturi și vești proaste. Faptul că nu am picat în butoiul cu depresie se datorează oamenilor dragi din jurul meu, cărților pe care le citesc și mantrelor pe care le rostesc zi de zi. Nu vă voi povesti despre zilele mele negre, ci de una singură plină de soare. Continue Reading »


Stiu ca ai ceva de spus. Comenteaza tu primul! »


Cea mai frumoasă zi din vara asta e azi. Mi-am pus șosete. Geamul e deschis și aerul rece intră în cameră la fiecare adiere de vânt. Am pielea de găină și parcă mi-aș lua pe mine niște pantaloni lungi sau o bluză. Dar nu, senzația de răcoare e prea plăcută. Visez la o zi ca asta de câteva luni, din prima vacanță, din a doua vacanță.

E o zi în care chiar și plimbările cu autobuzul ar fi minunate. Este o trecere bruscă, ușor bulversantă, dar e binevenită. Ieri după-amiază eram în autobuz. Multe dintre scaune erau libere, dar am ales să stau în picioare. Continue Reading »


Sunt 2 comentarii. Spune-ti si tu parerea! »


Recomandă-mi o carte, i-am spus. După ce a privit în jur câteva secunde, a ales o cărțulie mică, albă, cu doi pești pe copertă, și mi-a întins-o. Citește asta, mi-a zis, o să-ți placă.

Ea si El

Citisem anterior câteva texte scrise de Aurora Liiceanu, prea puține. Nu am întrebat-o pe C. despre carte. Am primit-o cu zâmbet și, recunosc, cu o mare curiozitate. Continue Reading »


Cineva a comentat. Spune-ti si tu parerea! »


Nu-mi aduc aminte să fi plâns vreodată pentru o jucărie, cel puțin nu în fața părinților. Dar mă atașam de ele, de jucăriile mele, de parcă aveau viață. Le-aș fi ținut alături de mine ziua și noaptea, cum altfel să fi ajuns să dorm cu tricicleta? Aveam câțiva anișori, îmi povestea mama, când am primit în dar o minune de tricicletă. Îmi aduc aminte că pe tabla albă care înlocuia spițele erau pictate buline roșii. Era o bijuterie. Și, da, mi-a fost atât de dragă, încât, în prima noapte bijuteria roșie a dormit cu mine în pat. Nu ar fi primul caz de acest gen. Mi s-a întâmplat să îndrăgesc în timp păpuși, ursuleți, chiar și primii pantofi sport pe care îi numeam cu mândrie adidași. Jucăriile, lucrurile mele aveau viață iar eu voiam ca ele să fie fericite.

copilarie

O amintire frumoasă, apropo de reclama cu murdărirea este bună, este cea în care găteam pentru păpuși. Și nu neapărat partea cu gătitul era importantă, cât momentele în care trebuia să spălăm vasele. Continue Reading »


Stiu ca ai ceva de spus. Comenteaza tu primul! »


“Do you know the difference between pain and suffering?” “Pain is always there. But suffering is a choice.” – Pennsatucky (Taryn Manning)

Sezonul 4 al seriei TV Orange is the New Black m-a răvășit. Au trecut câteva zile de când am terminat de vizionat ultimele două episoade și nu reușesc să mă adun. Gândul îmi este acolo, în film, alături de personaje. Sunt pregătită să mă revolt, să urlu alături de ele și acum parcă ar fi frumos să funcționeze mașina timpului pe care Lolly a construit-o (aflați în film despre ce e vorba).

Orange is the new black

Dacă nu urmăriți serialul, vi-l recomand din toată inima. Este amuzant, este trist, este revoltător. Eu l-am descoperit pe când citeam cartea cu același nume (știți că are la bază o carte, da?!). Continue Reading »


Cineva a comentat. Spune-ti si tu parerea! »


Acum ne despartim. Povestiri ineditePentru că fiecare om trebuie să ajungă în ceruri în felul lui. (Traffic West)

Acum ne despărțim, carte dragă. M-ai minunat cu ale tale povestiri, paisprezece momente excepționale. Te voi recomanda prietenilor mei cititori. Ești de luat acasă, de citit și recitit. Acestea mi-au fost cuvintele atunci când am terminat de citit cartea lui Truman Capote, Acum ne despărțim. Povestiri inedite.

Pentru a mai sta puțin în lumea lui Capote am citit Postafața semnată de Hilton Als, redactor la revista The New Yorker, dar și Postfața semnată de David Ebershoff, editor la Random House. Am fost surprinsă. Recunosc, nu am fost interesată până acum de viața autorului, de povestea lui. Auzisem doar că scrie bine, citisem anterior Mic dejun la Tiffany și câteva povestiri, dar cam atât. Faptul că povestirile de față au fost scrie în adolescență și în prima tinerețe m-a lăsat fără cuvinte. “Am început să scriu serios cam pe la unsprezece ani”, spune el. Continue Reading »


Sunt 2 comentarii. Spune-ti si tu parerea! »


 “…așa e viața, ne dă ceva, ne ia altceva, dar niciodată nu ne lasă de izbeliște. Are rezervat pentru fiecare dintre noi câte o minune și ne uimește de fiecare dată.”Ana, Încă o dorință

 Inca o dorinta - 2 ani

Astăzi e o zi specială. S-au împlinit doi ani de la lansarea cărții Încă o dorință. 7 iulie a fost și este o zi magică.

Uneori mă întreb unde s-au dus acești ani, de ce am senzația că timpul zboară mai repede decât ar fi cazul, dar îmi trece repede. Privesc către dorințele împlinite, către micile bucurii care mi-au înseninat și cele mai negre zile și îmi dau seama că timpul este, de fapt, de partea mea. A noastră. Continue Reading »


Stiu ca ai ceva de spus. Comenteaza tu primul! »


Războinicul Vânător și Crăiasa ZăpeziiWe blind ourselves to the truth because we are weak, because we hope. But there’s no hope for love. Love ends in betrayal. Aye and always.

V-ați întrebat vreodată ce a fost înainte de Alba-ca-Zăpada? Eu nu. Am luat povestea ca atare și m-am bucurat de finalul cu “au trăit fericiți până la adânci bătrâneți”. În urmă cu patru ani am văzut filmul Snow White and the Huntsman care, după părerea mea, a fost mai mult despre vrăjitoare decât despre Alba-ca-Zăpada (am scris aici). La momentul respectiv mi-ar fi plăcut ca vânătorul să aibă un rol mai important și, cumva, povestea să meargă mai departe. Dorința mi s-a împlinit!

The Huntsman: Winter’s War (Războinicul Vânător și Crăiasa Zăpezii) vine să completeze imaginea de ansamblu cu ce a fost înainte și după momentul Alba-ca-Zăpada. Acel final fericit pe care l-am primit în 2012 se schimbă într-unul sumbru, căci vrăjitoarea mai are un as în mânecă. Oglinda. În plus, are și o soră de care a avut grijă să-i semene. Continue Reading »


Stiu ca ai ceva de spus. Comenteaza tu primul! »


Older Posts »