Tag Archive 'poezie'

Ca o eclipsa

Am indraznit sa privesc cerul intr-o noapte, L-am privit printre florile de gheata Cernute-n valuri printre nori. Si luna era acolo ascunsa dup-o stanca, Isi purta mandra voalul de dantela rece… Astepta pentru a mia noapte dulcea sarutare. Zapada m-a invelit ca o patura alba, Am lasat-o sa se astearna-n liniste… Asteptam si eu ca [...]

Read Full Post »

Vis nebun, poezia cuiva

Se intampla sa visam. Se intampla sa gasim in vis ceea ce cautam ziua sub clar de soare. Si unii scriu… I had a dream last night that I held you. And you still seemed as handsome to me. But when I awoke I found you missin’. It’s just another crazy dream for me. Crazy [...]

Read Full Post »

Cum rasare verdele?

Spuneam ca a venit toamna. Poate a venit. Poate e iluzie. Cu puterea gandului putem aduce orice anotimp, putem aduce orice sentiment… Acum vreau sa fie primavara. Este verde, un verde pictat cu mai bine de un an in urma, dar un verde la fel de frumos, de puternic. – Ce faci? Astepti pe cineva? [...]

Read Full Post »

The deep innerness of all things

Ca tot am pomenit in postul anterior despre innerness, iata o poezie superba: THE BOOK OF PILGRIMAGE, II, 22 You are the future, the red sky before sunrise over the fields of time. You are the cock’s crow when night is done, You are the dew and the bells of matins, maiden, stranger, mother, death. [...]

Read Full Post »

Anotimpuri…

Sunt zile care trec, se duc si nu se mai intorc, Amintiri cu noi impletite cu zambete si sori. In fuga masinii am lasat in urma prima zi, Era vara si soarele stralucea de dupa geamuri cenusii. Am asezat-o in rama si-am promis s-o pretuim Dar a venit si toamna cu ploile-i reci. Am inchis [...]

Read Full Post »

Poveste despre mâine

Îţi aştept cuvântul şi privirea cu emoţie şi tremur. Ploaia cade cu picuri mici si reci, Îmi spune povestea neîntâmplată, Povestea mea şi a ta din altă lume… O lume fără margini, fără vise, o lume senină Şi pentru totdeauna. Mânile îmi tremură, inima e purice. Mâine te ţin în braţe, te privesc, te sărut. [...]

Read Full Post »

Nopti ca asta…

In nopti ca asta, cu luna, te poti indragosti, poti visa mai mult, mai frumos… poti sa bei un ceai si sa asculti muzica stelelor si a gandurilor tale. In nopti ca asta iti poti lasa imaginatia sa plece, sa danseze, cante, sa cheme. Pentru nopti ca asta merita sa astepti vieti intregi si zile [...]

Read Full Post »

Toamna din poezie

Am citit mai devreme poezia asta… este trista si frumoasa… si mi-e imposibil sa nu v-o impartasesc! Abia acum – A. Paunescu Rănit la piept de crivăţul cîinesc, Ce-mi bandajează rănile cu luna, Abia acum încep să te iubesc Cînd simt că te-am pierdut pe totdeauna. Şi rănile mereu mă vor durea, Slăvind întîmpinarea ta [...]

Read Full Post »