Thoughts about nothing…

Este toamna… stiu asta si o stim cu totii. Am asteptat insa un semn sau poate aveam nevoie de un semn pentru ca toamna sa mi se instaleze in suflet. Nu ploile, nu faptul ca se intuneca devreme, nu schimbarea orei ce v-a urma mi-au adus confirmarea faptului ca e toamna, ci o frunza. Da, [...]

Read Full Post »

Visam la o toamna plina de culoare… Si a venit. O vad uneori, imi zambeste dintre frunze. De cele mai multe ori insa, e ascunsa in grota ei. Trag de ea cu gandul, dar culorile-i raman acolo. Aici, afara, vine doar un vant tomnatic, un vant ce-mi aduce aminte de vara care s-a stins intr-un [...]

Read Full Post »

Spuneam ca a venit toamna. Poate a venit. Poate e iluzie. Cu puterea gandului putem aduce orice anotimp, putem aduce orice sentiment… Acum vreau sa fie primavara. Este verde, un verde pictat cu mai bine de un an in urma, dar un verde la fel de frumos, de puternic. – Ce faci? Astepti pe cineva? [...]

Read Full Post »

“Uite cum aluneca frunzele din copaci! Priveste cat de portocaliu incepe sa fie totul!” imi striga mie o voce, o soapta. Si caut toamna prin parcuri, o caut prin copaci si nu e. Gandul mi-e la vara. Soarele imi arata o vara prelungita, insa nu mai arde. Cand el – soarele – se ascunde in [...]

Read Full Post »

Am cautat printre copaci luminisul de la capatul padurii. Copacii treceau insa in fuga si nu ma lasau sa vad dincolo de ei. Frunzele cazusera cu o zi in urma pe cand toamna si-a intrat in drepturi. Am vazut doar frig si dorul de zilele cu soare, am vazut copacii zgribuliti aruncandu-si crengile golase spre [...]

Read Full Post »

Am citit mai devreme poezia asta… este trista si frumoasa… si mi-e imposibil sa nu v-o impartasesc! Abia acum – A. Paunescu Rănit la piept de crivăţul cîinesc, Ce-mi bandajează rănile cu luna, Abia acum încep să te iubesc Cînd simt că te-am pierdut pe totdeauna. Şi rănile mereu mă vor durea, Slăvind întîmpinarea ta [...]

Read Full Post »